Teze de licență, master, de an, proiecte

Teze de licență 100% unicale

Stiinte Politice

Salut! Realizăm la comandă proiecte, teze de licenţă şi magistru în domeniul ŞTIINŢELOR POLITICE. Tezele efectuate în domeniul dat sunt organizate pornind de la o ipoteză de cercetare relevant în cadrul domeniului disciplinar al ştiinţei politice, oferit de către DVS!

Tezele comandate la noi oferă contribuţii originale de cercetare empirică realizate cu acurateţe metodologică şi să probeze competenţele DVS în faţa comisiei de a explica şi interpreta coerent materialul empiric prin modelul teoretic ales.

Sunt disponibile următoarele tematici: 

 

 

 

Drept Internaţional

 

1. Interpretarea normelor juridice in dreptul international public

2. Statul – subiect de drept internaţional

3. Organizaţiile internaţionale interguvernamentale – subiecte ale dreptului international

4. Curtea Internaţională de Justiţie

5. Infracţiunile internaţionale

6. Principiile fundamentale ale dreptului internaţional public

7. Numirea si admiterea membrilor oficiului consular

8. Imunităţile si privilegiile consulare

9. Numirea si admiterea membrilor misiunii diplomatice

10. Imunităţile, privilegiile si facilităţile diplomatice

9. Raporturile politico - diplomatice dintre subiecţii de drept internaţional consacraţi

10. Managementul conflictelor internaţionale-comisarii europeni versus reprezentanţii O.N.U.

15. Fundamentele diplomaţiei contemporane; economic, social, politic, cultural si militar

 

 

 

Relaţii Internaţionale: teorie şi practică

 

1. UE – actor al relaţiilor internaţionale

3. Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre in noul context geopolitic

4. Cooperarea Republicii Moldova cu NATO

6. Contributia lui Hans Mongenthau la definirea Disciplinei ”Relaţii Internaţionale”

1. Aplicaţii ale teoriilor puterii politice în aria relaţiilor internaţionale

2. Statul - actor principal in relaţiile internaţionale

3. Rolul partidelor si “familiilor politice” europene in configurarea relaţiilor internaţionale

4. Perspective liberale asupra relaţiilor internaţionale

5. Viziunea conservatoare asupra politicii internaţionale

6. Proiecţii social - democrate în politica internaţională

7. Crestin - democraţia si relaţiile internaţionale

8. Relaţiile internaţionale în viziunea extremei drepte

9. Relaţiile internaţionale în viziunea socialismului revoluţionar

10. Fundamentalismul islamic in relaţiile internaţionale

11. Ideologia războiului antiterorist

12. Bazele ideologice ale bipolarismului

13. Globalizarea si redefinirea relaţiilor internaţionale contemporane

14. Tranziţia post - comunistă si destinderea internaţională

15. Relaţiile internaţionale, între diplomaţie si politica de forţă

2. Republica Moldova - factor de stabilitate in Europa de Sud-Est

14. Impactul O.N.G. in redefinirea relaţiilor internaţionale contemporane

11. Republica Moldova – ţară ex-membră al lagărului socialist

5. Cauzele si consecinţele războiului rece asupra evoluţiei relaţiilor internaţionale

6. Modele de stabilitate politică si economică europene în relaţiile internaţionale

7. Globalizarea-argumente pro si contra

8. Terorismul – problema majoră a secolului XXI

 

 

Dreptul Uniunii Europene

 

2. Preocupări privind reorganizarea Europei în gandirea româneasca

5. Raportul UE –NATO din perspectiva ”politicii de aparare si securitate europeana”

7. Politica educationala a UE

9. Extinderea Uniunii Europene

10. Semnificaţia Tratatului de la Maastricht

1. Părinţii fondatori ai Uniunii Europene: Asistide Briand

2 Părinţii fondatori ai Uniunii Europene: Jean Monnet

3. Părinţii fondatori ai Uniunii Europene: Robert Schuman (1886 – 1963)

5. Winston Churchill si unitatea Europei

6. Regimul naţional-socialist si unitatea Europei

7. Uniunea Europeană – “creaţie a Războiului Rece”

8. Extinderea Uniunii Europene: cazul Romaniei

9. Extinderea Uniunii Europene: cazul Poloniei

10.Extinderea Uniunii Europene: cazul Turciei

1. Ideea europeană si evoluţia ei în timp

2. Europa postbelică între democraţie si totalitarism

3. Valorile fundamentale ale Europei democratice

4. Globalizarea – marea sfidare a lumii contemporane

5. Moduri diferite de perceptie a avantajelor si riscurilor unificării europene

6. Construcţia europeană între optimism si scepticism

7. Sechelele “războiului rece” reflectate în mentalul colectiv al europeanului

8. Izvoarele culturii europene

9. Dimensiunea culturală a integrării europene

10. Filosofia greacă – izvor al culturii europene

1. Gestiunea instrumentelor structurale in Republica Moldova in procesul aderării la Uniunea Europeană

2. Istoria constituirii Uniunii Europene

3. Istoria si problemele integrării în Uniunea Europeană

4. Tratatele intrate in vigoare după crearea UE si rolul lor în consolidarea construcţiei europene

5. Funcţiile instituţiilor comunitare: între federalism si cooperare interguvernamentală

6. Evoluţia integrării europene si competenţele instituţiilor unionale

7. Rolul Tratatului de la Maastricht in crearea si consolidarea instituţională a UE

8. Organizarea, procedura si dreptul aplicabil in cadrul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

9. Izvoarele dreptului comunitar si natura lor specifica

10. Dreptul comunitar si ordinea juridică internă

11. Rolul judecătorului naţional din statele mebre UE în aplicarea dreptului comunitar

12. Integrarea europeană si consecinţele sale pe plan naţional si mondial

13. Izvoarele primare fundamentale ale dreptului comunitar

14. Reversibilitatea procesului de extindere a Uniunii Europene

1. Protecţia juridică a apelor la nivel comunitar

2. Elemente definitorii ale politicii naţionale de mediu în concordanţă cu legislaţia Uniunii Europene

3. Ocrotirea dreptului fundamental al omului la un mediu sănătos prin mijloace juridice

4. Cooperarea transfrontalieră în domeniul protecţiei, conservării si ameliorării mediului

5. Politica europeană de mediu-evoluţie si perspective

6. Managementul deseurilor in Republica Moldova si in Uniunea Europeană

7. Prevenirea si combaterea poluării aerului

8. Protecţia diversităţii biologice si conservarea naturii

9. Regimul organismelor modificate genetic

10. Aplicarea dreptului comunitar al mediului

12. Republica Moldova si Uniunea Europeană în contextul intenţiilor de aderare

1. Extinderea succesivă a Uniunii Europene spre răsărit si includerea Bazinului Mării Negre în Spaţiul Unic European

3. Securizarea frontierelor de est ale Uniunii Europene

4. Aspecte privind relaţiile bilaterale dintre România si Republica Moldova în contextul extinderii Uniunii Europene

 

Dreptul internaţional al Drepturilor Omului

 

1. Apariţia si evoluţia drepturilor omului

2. Evoluţia preocupărilor internaţionale pentru protecţia juridică a drepturilor omului

3. Principalele documente internaţionale care garantează drepturile omului

4. Pactele drepturilor omului

5. Consiliul Europei si ideea statului de drept

6. Convenţie Europeană a Drepturilor Omului

7. Curtea Europeană a Drepturilor Omului

8. Carta Socială Europeană

9. Organizaţia pentru Securitate si Cooperare în Europa

10. Sistemul interamerican al drepturilor omului

11. Organismele Convenţiei Americane a Drepturilor Omului

12. Protecţia juridică a drepturilor omului în Republica Moldova

 

 

Teoria şi practica negocierilor

 

1. Negocieri si conflicte in perioada “războiului rece”

2. Statutul negociatorului in conflictele interetnice

3. Rolul si importanţa negocierilor înaintea si în timpul conflictelor internaţionale

4. Acquis-ul comunitar privind minorităţile, drepturile, obligaţiile si circulaţia acestora în Ţările Uniunii Europene

5. Conflictele de muncă în ţările Uniunii Europene si rezolvarea acestora prin negocieri

7. Conflictele de muncă pentru funcţionatul public european si modalităţi concrete de negociere si solutionare

9. Richelieu si rolul său în istoria negocierilor

10.Arta de a negocia in prevenirea si rezolvarea pasnică a conflictelor

11.Războaiele locale, europene si mondiale si rolul negociatorilor în încheierea tratatelor de pace

13. Calităţile negociatorului

14. Diplomaţia negocierilor după izbucnirea si stingerea conflictelor

15. Puterea exemplului in finalizarea negocierilor

 

 

Sistemul Relaţiilor Internaţionale în perioada modernă şi contemporană

 

1. Politica Puterilor Centrale in Balcani la sfirsitul sec. XIX –inceputul sec XX

2. Istoricul constituirii Triplei Inţelegeri (Antantei Cordiale)

3. Raporturile diplomatice franco – germane ( 1871-1890)

4. Pactul Briand –Kellog si esecul ideii de renunţare la război

5. Diplomaţia celui de-al doilea război mondial 

6. Cooperarea economică intre statele Blocului Comunist in perioada Războiului Rece.

7. Diplomaţia lui Otto von Bismark, in perioada Congresului de la Berlin (1878)

8. Genocidul rwandez in atenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite

9. Acţiunile Consiliului de Securitate al ONU in combaterea terorismului internaţional

10. Constituirea si destrămarea Imperiului colonial german

11. Tandemul Siria-Liban in contextul relaţiilor internaţionale din Orientul Apropiat (1975 –2005)

12. Relaţiile dintre India si URSS in perioada Războiului Rece

13. Interese geostrategice ale NATO in spaţiul post sovietic la etapa actuală: Cazul Ucrainei si georgiei

14. Transformarea identitară a NATO in perioada post Război Rece

15. Problema energetică si relaţiile dintre Rusia – Uniunea Europeană la etapa actuală

16. ASEAN - model de integrare economică la etapa actuală

17. Impactul riscurilor asimetrice asupra securităţii regionale in Caucaz

18. Planul de acţiuni UE: obiective si principii generale

19. Conflictul transnistrean prin prisma tipologiei conflictelor internaţionale

20. Geopolitica si securitatea la Marea Neagră. Opţiuni strategice ale Moldovei

21. Apărarea naţională: conţinut si tendinţe de evoluţie pentru Republica Moldova

22. Relaţiile Republicii Moldova cu Alianţa Nord – Atlantică in contextul extinderii acestei structuri

23. Liga Naţiunilor. Principii de statuare si funcţionare 

24. Reactivarea spaţiului pontic in perioada post Război Rece

25. Politica externă a URSS in perioada lui M. S. Gorbaciov ( 1985 - 1991)

26. Crearea RSS Moldovenesti. Aspecte teritoriale si politice ( 28 iunie 1940- 22 iunie 1941)

27. Revoluţia romană din 1989 intre mit si realitate

28. China in sistemul internaţional in perioada post Război Rece

29. Acţiuni umanitare ale SUA in timpul administraţiei lui B. Clinton.

Гуманитарное воздействие США в период администрации Б. Клинтона

30. Politica energetică a Federaţiei Ruse in spaţiul post sovietic

Энергетическая политика РФ на постсоветском пространстве

31. „Diplomaţia atomică” la inceputul secolului XXI

“Атомная дипломатия” на пороге XXI века

32. Factorul petrolier in geopolitica Turciei in regiunea Caspică

Нефтяной фактор геополитики Турции в Каспийском регионе

33. Rolul OSCE in contextul garantării securităţii. Studiu comparativ: Georgia si Republica Moldova

34. Rolul moralităţii in politica externă a Statelor Unite in perioada Războiului Rece

35. Evoluţia serviciului diplomatic al Republicii Moldova

36. Problema riscurilor non - militare la etapa actuală 

37. Securitatea derivat al puterii versus securitatea consecinţă a păcii

38. Problema Basarabiei in context internaţional .Studiu comparativ asupra Conferinţelor de pace de la Paris din 1919 si 1947

39. Politica externă a SUA in perioada lui R.Nixon

40. Relaţiile dintre Republica Moldova si Federaţia Rusă in timpul conflictului transnistrian (1992)

41. Rusia si problema integrităţii teritoriale in fostele state sovietice .Cazul Ucrainei, Georgiei si Moldovei

42. Relaţiile germano-ruse 1871-1890

43. Cauze si consecinţe ale politicii de conciliere a Marii Britanii si Franţei in anii ’30 ai sec. XX.

44. Alipirea Georgiei si a Basarabiei la Rusia la inceputul secolului XIX . Studiu comparativ

45. Problema tamilă in relaţiile dintre India si Sri Lanca

46. Problema Saharei de Vest in sistemul relaţiilor internaţionale din Africa

47. Politic externă a Egiptului in anii guvernării lui Muhammad Ali

48. Politica Marii Britanii in Afganistan (1839-1919) 

49. Intervenţia sovietică in Afganistan: cauze si consecinţe (1979-1989)

50. Politica rasismului in Republica Sud Africană si reacţia internaţională.

51. Procese integraţioniste in Maghreb: probleme si perspective.

52. Miza petrolului caspic in geopolitica actuală. 

25 Politica SUA in Irak (2003 – 2009) 

26. Rolul „G-8” in cadrul sistemului internaţional la etapa actuală

27 Rolul Organizaţiei ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) in prefigurarea unei politici mondiale a petrolului

28 Procesul de integrare regională in America Latină in perioada post Război Rece

29 Geopolitica in viziunea lui Karl Houshofer 

30 Relaţiile NATO-Rusia după 11 septembrie 2001 

31 Uniunea Europeană. post - Maastricht. Provocările lărgirii spre Europa Centrală si de Est

 

 

TEMA 1. Politologia ca ştiinţă şi obiect de studiu.

 

Geneza teoriei politice. Necesitatea şi importanţa studierii politologiei (ştiinţei politice). Specificul studiului politic. Constituirea şi evoluţia politologiei. Formarea şi instituţionalizarea ştiinţei politice în Moldova.

Obiectul de studiu şi structura politologiei. Interpretările moderne ale teoriei politice. Limbajul şi aparatul categorial al politologiei. Explicarea şi conceperea în ştiinţa politică. Funcţiile politologiei.

Metodologia, metode şi tehnici de cercetare a fenomenelor politice. Nivelurile de valorificare a realităţii politice. Paradigmele de bază ale politologiei. Interacţiuni între paradigmele ştiinţelor politice.

Locul şi rolul politologiei în sistemul ştiinţelor socio-umane. Politologia ca ştiinţă general integrativă. Teoria politică şi teoria economică: probleme de interacţiune. Politologia în ambianţa intelectuală şi culturală a contemporaneităţii. Rolul teoriei politice în crearea unor noi paradigme de dezvoltare.

 

Tema 2. Existenţa politică.

 

Politica - element constitutiv al naturii şi existenţei umane. Geneza politicului: determinări şi modalităţi. Producţia materială şi politicul.

Polisemia termenului de politică. Interpretările moderne ale politicului. Ipostazele manifeste ale politicii: sistemul politic, acţiunea politică, gîndirea politică. 

Dimensiunile existenţei politice: normativă, instituţională şi procesuală. Noţiune de geohronopolitică.

Funcţiile politicii. Obiectul şi actorii politicii. Criteriile subiectivităţii politice.

Coraportul politicului şi economicului: istorie şi actualitate. Politica şi proprietatea. Proprietatea privată şi existenţa politică. Determinism în coraportul  politicului şi economicului. Tendinţe actuale de interacţiune a politicului şi economicului. Aspecte politice şi economice ale alienării.

Politica şi cultura. Politica şi dreptul. Politica şi morala. Progresul social-economic şi politica.

Politica ca vocaţie şi ca profesie. Economistul şi politica. 

 

Tema 3. Fenomenul puterii politice.

 

Conceptul de putere. Puterea ca relaţie socială. Specificul puterii politice în sistemul relaţiilor sociale.

Interpretările moderne ale fenomenului puterii politice.Proprietăţile puterii politice. 

Sistemul puterii politice: statul, partidele politice, mass-media, opinia publică. Structura şi nivelurile puterii politice. Puterea şi “contraputerea”.

Legitimitatea puterii. Tipologia legitimităţii puterii politice. 

Funcţiile puterii politice. Factorii, resursele şi formele puterii politice. Mecanismul realizării puterii: metode, mijloace şi principii. Semnificaţia şi corelativele autorităţii, prestigiului, influenţei şi forţei în procesul realizării puterii. 

Rolul economicului in funcţionarea puterii politice. Puterea politică şi puterea economică: intersectări şi interdependenţe. Puterea şi proprietatea. Puterea şi informaţia. Puterea şi morala.

Tendinţe şi probleme de dezvoltare a fenomenului puterii în epoca postmodernistă.

 

 

 

Tema 4. Sistemul politic.

 

Conceptul şi concepţiile sistemului politic în ştiinţa politică contemporană. Categoriile conceptuale ale analizei sistemice şi aplicarea lor în studiul sistemului politic.

Esenţa şi structura sistemului politic. Funcţiile sistemului politic.

Sistemul politic ca subsistem al sistemului social global. Interacţiunea sistemului politic cu alte subsisteme sociale.

Nivelurile de funcţionare a sistemului politic.

Relaţia sistem politic - sistem economic în cadrul relaţiilor sociale. Determinismul politic şi economic în dezvoltarea sistemului social-global. Mecanismul adaptării sistemului politic şi economic. Rolul mecanismelor sistemului politic în reglarea şi dezvoltarea sistemului economic.

Modele şi criterii în tipologia sistemelor politice. Sistemul politic în Republica Moldova: aspect general şi particular.

Destinele sistemului politic in epoca postmodernă. 

 

Tema 5. Societatea politică şi societatea civilă.

 

Noţiune de societate politică. Statul ca instituţie prim a societăţii politice. Trăsăturile esenţiale şi funcţiile statului. Statul ca fenomen civilizatoric. Orînduirea de stat. Formele structurii statale. Formele de guvernare şi nivelul dezvoltării economice a statelor. Tendinţe în dezvoltarea statelor contemporane.

Statul de drept: principiile şi mecanismele funcţionării.

Noţiune de stat social. Sarcinile statului în dezvoltarea social-economică a societăţii. 

Noţiune de regim politic. Esenţa regimului politic. Regimul politic şi societatea politică. Clasificarea regimurilor politice. Specificul regimului politic în Republica Moldova.

Fenomenul societăţii civile. Structura şi caracteristica generală a societăţii civile. Condiţii de apariţie şi dezvoltare a societăţii civile. Societatea civilă şi statul: interacţiuni şi determinări. Specificul constituirii şi dezvoltării societăţii civile în Republica Moldova.

Tendinţe de dezvoltare în opoziţia societate politică - societate civilă - societate economică. 

 

Tema 6. Democraţia ca formă de organizarea societăţii.

 

Concept şi teorii a democraţiei. Interpretările actuale ale democraţiei. Democraţia ca principiu de organizare a societăţii. Democraţia ca sistem şi ca proces. Democraţia ca valoare general-umană.

Formele democraţiei. Democraţia reprezentativă (majoritară). Principiile democraţiei majoritare. Interacţiunea şi unitatea principiilor democratice. Suveranitatea poporului-nucleu al democraţiei. Principiul libertăţii şi pluralismului. Formele pluralismului politic.

Democraţia directă. Referendumul ca formă a democraţiei directe.

Noţiune şi caracteristica generală a democraţiei cosociale (“consociational”). Principiile democraţiei cosociale.

Bazele constituţionale ale democraţiei. Instituţiile democraţiei. Fenomenul parlamentarismului - caracteristica generală.

Experienţa democratică în lumea contemporană. Analiza comparativă a modelelor democraţiei politice. Perspectiva valorificării ei în condiţiile Moldovei.

Democraţia, politicul şi economicul: tangenţe şi tendinţe de dezvoltare.

 

 

Tema 7. Partidele şi mişcările social-politice.

 

Conceptul şi teoriile contemporane a partidelor politice. Partidul - cea mai dezvoltată formă de organizaţie politică. Geneza partidelor politice. Factorii şi condiţiile instituţionalizării partidelor politice.  Structura şi funcţiile partidelor politice. Izvoarele şi mijloacele de finanţare a partidelor. 

Tipologia partidelor politice. Sistemul de partide. Monopartidismul. Bipartidismul. Pluripartidismul şi variantele sale. Etapa boo-mului partidist a societăţii tranziţionale. Perspectiva partidelor politice în lumea contemporană.

Mişcările social-politice şi locul lor în sistemul politic. Configurarea şi tipologia mişcărilor social-politice.

Grupurile de presiune. Corelaţia “partid - mişcare - grup de presiune”. Fenomenul corporativismului. Lobismul.

Partidele, mişcările social-politice şi grupurile de presiune în Republica Moldova: tendinţe şi perspective.

 

Tema 8. Sisteme electorale şi proces electoral.

 

Noţiunile de sistem electoral şi proces electoral. Conceptul sistemului electoral în teoria politică contemporană. Interacţiunea sistemului partidist cu sistemul electoral: probleme şi perspective.

Legislaţia cu privire la sistemul electoral. Sistem electoral şi drepturi electorale. Structura electoratului. Funcţiile alegerilor.

Tipuri de sisteme electorale. Noţiune de majoritate relativă şi majoritate absolută. Nivelurile reprezentării proporţionale. Sistemele electorale mixte. Obţiuni şi imperfecţiuni, eficienţe şi deficienţe a diferitori tipuri de scrutin. 

Noţiune de marketing politic. Esenţa şi etapele marketingului politic. Locul şi rolul mass-media în efectuarea marketingului politic. Reclama politică în compania electorală. Organizarea şi reglementarea finanţării companiilor electorale. Dimensiunile social-economice ale marketingului politic. Marketing politic şi marketing economic: interferenţe şi perspective de dezvoltare.

 

Tema 9. Elita politică şi liderismul politic.

 

Teoriile şi concepţiile clasice şi contemporane despre esenţa şi rolul elitei în societate. Noţiunile de “elită politică“, “clasă politică“, “elită conducătoare”: interferenţe şi semnificaţii.

Circulaţia elitelor. Elita ca agent politic. Sistemul de selectare a elitei politice.

Clasa politică: structura şi caracteristici definitorii. Funcţiile clasei politice. Mecanismul şi căile de formare a clasei politice. Clasa politică şi birocraţia. Particularităţile creării şi activităţii clasei politice în societatea moldovenească.

Elita conducătoare: accepţiune şi manifestări. Structura elitei conducătoare. Locul şi rolul elitei economice în societate. Fenomenul dominaţiei economice. Elita economică şi elita politică: caracter, forme şi dimensiuni de interacţiune. Elita politică şi elita economică în societatea în tranziţie. Tendinţe a interacţiunii elitei politice şi elitei economice în Republica Moldova.

Noţiunea şi esenţa liderismului politic. Determinările obiective şi subiective ale liderismului. Tipologia şi funcţiile liderilor. Liderul şi masa. Fenomenul liderismului politic şi economic în societatea moldovenească. Elita politică şi liderismul politic în epoca postmodernistă.

 

 

Tema 10. Opoziţia politică.

 

Conceptul de opoziţie. Geneza şi evoluţia opoziţiei. Retrospectiva instituţionalizării politice. Opoziţia politică - fenomen indispensabil al societăţii democratice contemporane. 

Esenţa şi structura opoziţiei politice. Locul şi rolul opoziţiei în structura şi relaţiile sistemului politic. Funcţiile opoziţiei politice. Manifestări la nivel de idee şi acţiune. Factorul critic vis-a-vis de politica cercurilor guvernante. Programele social-economice a opoziţiei politice şi posibilităţi de promovare a lor. 

Opoziţia politică în lumea contemporană: generalul şi distinctul, modele de activitate şi eficienţe. Tipurile opoziţiei politice. Opoziţia “moderată” şi “radicală”, “loială” şi “fundamentalistă”. Opoziţia “unilaterală” şi “bilaterală”. Opoziţia parlamentară şi extraparlamentară. Particularităţile opoziţiei politice în Republica Moldova.

 

Tema 11. Dimensiunea umană a politicului. 

 

Personalitatea ca subiect primar a participării politice: adeziuni şi angajări. Tipurile orientării comportamentale a personalităţii. Nivelurile şi formele participării politice. 

Personalitatea ca obiect al politicii. Socializarea politică şi aculturaţia politică. Direcţiile şi etapele socializării politice. Formarea atitudinilor şi opiniilor politice. 

Statutul de drept ca factor al umanizării politicului. Conceptul de drepturi ale omului. Concepţiile şi declaraţiile despre drepturile omului: istoria şi actualitatea. Categoriile de drepturi ale omului. Drepturi personale şi cetăţeneşti. Drepturi social-politice. Drepturi economice. Drepturi sociale şi culturale. Libertatea economică ca bază a tuturor drepturilor şi libertăţilor omului. Interdependenţa drepturilor, obligaţiunilor şi responsabilităţii personalităţii.

Reglementări naţionale şi internaţionale în domeniul drepturilor omului: probleme şi contradicţii. Problema încălcării drepturilor omului. Mecanisme internaţionale de control şi monotorizare a respectării drepturilor omului.

Drepturile minorităţilor etnice, culturale, lingvistice şi religioase. Drepturile personalităţii şi drepturile colectivităţii. 

Libertăţile şi drepturile omului în Republica Moldova.

 

Tema 12. Acţiunea politică şi sistemul relaţiilor politice.

 

Noţiune de acţiune politică. Poziţii conceptuale de definire a acţiunii politice.

Acţiunea politică - tip special de acţiune socială. Interdependenţa între acţiunea politică şi alte tipuri a acţiunii sociale. Acţiunea politică şi acţiunea economică. Baza condiţională şi motivaţională a acţiunii politice. Interes - necesitate - acţiune politică. Rolul interesului şi necesităţii economice în profilarea acţiunii politice. 

Obiectul şi agenţii acţiunii politice. Interacţiunea individului cu grupurile sociale. Comportamentul agenţilor politici: partriciparea şi orientarea comportamentală.

Elementele structurale ale acţiunii politice. Relaţia scop-mijloace în acţiunea politică. Procesul şi rezultatul acţiunii politice.

Proprietăţile acţiunii politice. Tipologia acţiunii politice. Conducerea politică ca gen de activitate. Strategia şi tactica politică. Decizia politică. Dimensiunile politice ale deciziilor economice.

Relaţiile politice - expresie concentrată a relaţiilor sociale. Definirea relaţiilor politice. Interesul - motiv principal al generării relaţiilor politice. Trăsăturile esenţiale ale relaţiilor politice. Agenţii relaţiilor politice. Modele istorice şi formele relaţiilor politice. Relaţiile politice ca sistem de organizare, coordonare şi control a societăţii. Raportul “relaţie politică - relaţie economică”: determinări şi repercursiuni. Tipologia relaţiilor politice.

Relaţii politice de conflict: trepte, niveluri, disfuncţionalităţi. Alternativele conflictului politic. Modalităţi şi căi de rezolvare a conflictului. Relaţii de consens: niveluri şi rol coeziv, integrativ în cadrul societăţii. Tehnica colaborării. Acordul, înţelegerea, asentimentul ca principiu fundamental al organizării politice şi formă universală a relaţiilor politice.

Particularităţile acţiunii şi relaţiilor politice în Republica Moldova. 

 

Tema 13. Dezvoltarea şi modernizarea politică.

 

Natura şi caracterul dinamismului politic. Tipurile dinamismului politic. Definirea procesului politic în ştiinţa politică contemporană. Caracterul şi structura procesului politic. Tipologia proceselor politice. Procesul politic şi procesul economic: mecanisme de interacţiune şi contradicţii.

Schimbarea şi dezvoltarea politică. Interacţiunea între procesul politic şi dezvoltarea politică. Căile şi crizele dezvoltării politice.

Modernizarea politică. Criteriile şi tipurile modernizării politice. Modernizarea şi instituţionalizarea politică. Specificul modernizării politice în Republica Moldova. Corelaţia politicului şi economicului în procesul modernizării.

Modernizarea politică în contextul civilizaţiei contemporane.

 

 

 

 

Tema 14. Politica socială.

 

Noţiunile de “politică socială”, “proces politic intern” şi “politică internă”. Conţinutul procesului politic intern: mecanisme, principii, scopuri, metode şi mijloace.

Direcţiile principale ale procesului politic intern: economică, socială, culturală, naţională, ecologică etc. 

Politica economică în dezvoltarea societăţii. Politica economică şi problema primatului între politică şi economie. Subsistemele politicii economice - politică industrială, agrară, investiţională, comercială, financiară, etc. - şi caracterul lor de interacţiune. Politica economică în condiţiile tranziţiei la economia de piaţă.

Politica socială - sferă specifică a proceselor politice interne. Actorii sociali ale procesului politic intern. Esenţa, obiectivele şi proprietăţile politicii sociale. Programe sociale şi activităţi sociale în domeniul educaţiei, sănătăţii, familiei şi copilului. Evaluarea politicilor sociale.

Politica culturală, inclusiv în domeniul învăţămîntului, şi rolul ei în transformările proceselor politice interne. Specificul politicii culturale în societatea de tranziţie: reevaluări a valorilor politice şi spirituale şi activităţi de resocializare politică şi culturală.

Procesele politice interne in contextul intereselor comunităţii naţional-etnice. Politica naţională: obiective şi principii. Renaşterea naţională în Moldova: între evaluări şi deziderate.

Interdependenţa direcţiilor politicii sociale şi problema unităţii şi integrităţii proceselor politice interne.

 

 

 

 

Tema 15. Procesul politic internaţional.

 

Definirea procesului politic internaţional. Profilarea şi manifestarea procesului politic sub forma relaţiilor internaţionale. Conţinutul relaţiilor internaţionale. Politica internaţională şi aspectele politice ale relaţiilor internaţionale. Dimensiunile geohronopolitice ale politicii internaţionale. Locul şi rolul relaţiilor economice în cadrul relaţiilor politice internaţionale. 

Elementele structurale ale procesului politic internaţional. Actorii activităţii şi relaţiilor politice internaţionale. Mecanismul articulării şi agregării intereselor statale în procesul politic internaţional. Puterea internaţională. Specificul relaţiilor de putere pe arena internaţională.

Politicul şi economicul în procesul politic internaţional. Formele de organizare, reproducere şi desfăşurare a procesului politic internaţional.

Paradigmele şi tendinţele procesului politic internaţional. Globalizarea relaţiilor politice şi globalizarea economiei. Aspectele politice ale formării unui spaţiu economic mondial unic. Dezintegrarea politică şi economică ca tendinţă a relaţiilor internaţionale.

Formele interacţiunilor politice internaţionale. Sistemul bipolar şi multipolar al procesului politic internaţional. Conflictele în cadrul relaţiilor internaţionale. Noţiune de criză politică internaţională.

Politica externă: esenţa şi funcţiile. Diplomaţia şi politica internaţională. Conceptul de securitate. Noile dimensiuni ale securităţii naţionale şi internaţionale. Rolul organizaţiilor internaţionale în asigurarea securităţii şi păcii mondiale. Politica externă a Republicii Moldova: principii şi priorităţi.

 

 

 

Tema 16. Ideologia şi cultura politică.

 

Conceptul de ideologie. Ideologia ca formă a conştiinţei politice. Unitatea între ideologie şi politică. Interacţiunea ideologiei, politicii şi economiei. Ideologia ca mijloc de exprimare şi realizare a intereselor economice.

Esenţa, structura şi funcţiile ideologiei politice. Ideologizarea, deideologizarea şi reideologizarea politicului. Destinul ideologiilor în epoca contemporană. Politica ca arenă a ciocnirii diverselor sisteme şi curente politico-ideologice. Criteriile departajării ideologiilor politice. Tipurile ideologiei contemporane: marxismul, liberalismul şi neoliberalismul, conservatorismul şi neoconservatorismul, social-democraţia, democraţia creştină. Ideologiile naţionaliste, etnice şi religioase. 

Substratul cultural al politicului. Conceptul de cultură politică. Elementele structurale, nivelurile şi funcţiile culturii politice. Corelaţia culturii politice cu valorile, simbolurile şi emblematica politică. Semiotiotica politică şi economică: interferenţe şi perspective de dezvoltare. 

Tipuri şi modele ale culturii politice. Modelarea culturii politice în noile democraţii.

Căile de formare a culturii politice. Cultura politică şi cultura civică. Cultura politică şi cultura economică: interferenţe şi influenţe. Relaţia dintre cultura politică, dezvoltarea şi modernizarea politică şi economică.

Cultura politică şi procesul civilizatoric contemporan.

 

 

 

 

Tema 17. Previziunea politică.

 

Previziunea ca fenomen social. ştiinţa şi previziunea. Previziunea politică: esenţa şi caracteristica generală.

Metodologii şi tehnici ale analizei şi pronosticării politice. Paradigmele previziunii politice. Sinergetica şi previziunea politică.

Utopia politică şi previziunea politică. Fenomenul astrologiei politice. Tendinţe actuale de dezvoltare a pronosticului politic. Modele de analiză şi pronosticare politică. Scenariul politic. Previziunea politică ca factor de valorificare a potenţialului spiritual al societăţii.

Previziunea politică şi previziunea economică: probleme, tendinţe şi perspective. Previziunea politică în societatea tranziţională.

Previziunea politică în contextul civilizaţiei postmoderne. 

 

tel: 079783555 This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

mobila moldova

masaj anticelulitic chisinau preturi

Ești aici: Home Stiinte Politice