Асtuаlitаtеа şi imроrtаnţа tеmеi. Principiul legalităţii, definitoriu pentru justiţia penală a unui stat de drept, presupune, înainte de toate, constatarea la timp şi completă a faptelor ce constituie infracţiuni, asigurarea soluţionării echitabile a cauzelor penale, astfel ca cei care încalcă interesele generale ale societăţii să fie adecvat sancţionaţi şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.
Clarificarea obiectivă şi deplină a împrejurărilor specifice şi complexe ale cauzelor penale reclamă de la cei angajaţi în activitatea de urmărire penală, afară de alte calităţi, cunoştinţe profunde de specialitate. Practica demonstrează că de nivelul de pregătire profesională a acestora depinde, în mare măsură, calitatea cercetărilor penale şi, în consecinţă, eficacitatea luptei împotriva criminalităţii.
Cuprins:
Lista abrevierilor .......................................................................................................................... 3
Introducere.................................................................................................................................... 4
I. CONSIDERAŢIUNI GENERALE PRIVIND EXPERTIZA JUDICIARĂ...................... 8
1.1 Conceptul de expertiză judiciară............................................................................................... 8
1.2 Clasificarea expertizei judiciare................................................................................................. 12
1.3 Reglementarea legislativă a expertizei judiciare........................................................................ 16
II. EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ A CADAVRULUI ŞI PERSOANEI. PROCEDEU PROBATOR.................................................................................................................................. 23
2.1 Dispoziţii generale privind expertiza medico-legală a cadavrului şi persoanei.......................... 23
2.2 Dispunerea expertizei medico-legale......................................................................................... 25
2.3 Efectuarea expertizei medico-legale.......................................................................................... 30
III. RAPORTUL DE EXPERTIZĂ MEDICO-LEGALĂ A CADAVRULUI ŞI PERSOANEI. MIJLOC DE PROBĂ................................................................................................................... 39
3.1 Consideraţiuni generale............................................................................................................. 39
3.2 Structura şi conţinutul raportului de expertiză medico-legală................................................... 45
3.3 Metode de verificare şi apreciere a raportului de expertiză....................................................... 53
Concluzii şi recomandări.............................................................................................................. 57
Bibliografie..................................................................................................................................... 61
Declaraţia de onestitate................................................................................................................. 64
Bibliografie
1. Adam S. Pregătirea materialelor pentru expertiza biocriminalistică: probleme și soluții. În: Studii Juridice Universitare, nr.3-4, 2015, p.173
2. Aioniţoaie C., Bercheşan V. şi col., Tratat de metodică criminalistică, Ed. Carpaţi, Craiova, 1994, p. 105
3. Alecu Gh. Criminalistică. Constanţa: Ex Ponto, 2008, p. 165
4. Antoniu G. şi col. Practica judiciară penală. Procedura penală, vol.IV. Bucureşti: Ed. Academiei Române, 1993, p. 199
5. Baciu Gh. Valoarea informaţiilor cu caracter medico-legal în procesul de urmărire penală. În: Avocatul poporului. Chişinău, 2007, nr.12, p.20
6. Baciu Gh., Pădure A. Expertiza medico-legală a minorilor. În: Expertiza judiciară în cauzele privind minorii. Chişinău, 2005, p. 112
7. Baltaga E. Expertiza medico-legală - forma procesuală de aplicare a cunoştinţelor speciale medicale. În: Legea şi viaţa, 2011, nr.1, p.43
8. Beliş V. Medicina legală în practica judiciară. Bucureşti: Ed. Juridică, 2002, p. 12
9. Belu C, Elemente psihojuridice în probaţiunea judiciară, Cugetarea Tigero, Craiova, 2010, p. 77
10. Ciopraga A. Criminalistica. Tratat de tactică, Iaşi: Gama, 1996, p. 181
11. Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. Legea nr. 225-XV din 30.05.2003. Republicat: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.285-294/436 din 03.08.2018
12. Codul de procedură penală al Italiei // http://www.studiocelentano.it/codici/c/ (vizitat 18.02.2021)
13. Codul de procedură penală al Republicii Moldova. Legea nr. 122-XV din 14.03.2003. Republicat: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.248-251/699 din 05.11.2013
14. Codul penal al Republicii Moldova. Legea nr. 985-XV din 18.04.2002. Republicat: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.72-74/195 din 14.04.2009
15. Constantin R., Drăghici P., Ioniţă M., Expertizele mijloace de probă în procesul penal, Bucureşti: Ed. Tehnica,, 2010, p.23
16. Constituţia 29 iulie 1994. Monitorul Oficial al R.Moldova nr.1 din 12.08.1994. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311496
17. Cristescu D.I. Reglementarea constatărilor şi expertizelor medico-legale. În revista Dreptul nr.2/2012, p. 17
18. Decizia Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. Dosarul nr.1ca-120/2002 din 21.05.2002
19. Dolea Ig. Aspecte procesual-penale privind expertiza judiciară. În: Expertiza judiciară în cauzele privind minorii. Chişinău, 2005, p. 12