Astfel, v-om porni de la afirmaţia autorilor S. Brînza şi V. Stati[1], care ne afirmă că sub denumirea marginală de determinare la sinucidere, în art 150 al CP al RM sunt reunite patru variante tip de infracţiuni.

Prima variantă-tip de infracţiune este specificată la alin. (1) art.150 CP RM: determinarea la sinucidere sau la tentativă de sinucidere prin persecutare, clevetire, jignire sau înjosire sistematică a demnităţii victimei de către cel vinovat.

Cea de-a doua variantă-tip de infracţiune este prevăzută la lit.b) al in. (2) art. 150 CP RM: determinarea la sinucidere sau la tentativă de sinucidere faţă de un minor.

Cea de-a treia variantă-tip de infracţiune este specificată la lit.c) alin. (2) art. 150 CP RM: determinarea la sinucidere sau la tentativă de sinucidere faţă de o persoană care se află într-o dependenţă materială sau altă dependenţă faţă de cel vinovat (lit.c)).

În sfîrşit, cea de-a patra variantă-tip de infracţiune este prevăzută la lit.d) alin. (2) art.150 CP RM: determinarea la sinucidere sau la tentativă de sinucidere prin comportare plină de cruzime.

Autoarea I. Iacub argumentează faptul că dincolo de incriminarea faptei de determinare la sinucidere în art.150 din CP al RM, precizăm că legea penală merge cu mult mai departe în protejarea dreptului la viaţă al persoanei. În acest sens, legiuitorul a stabilit pedepse severe pentru unele infracţiuni comiterea cărora au determinat victima la sinucidere, fie s-au soldat cu suicid (ca circumstanţe agravante). În acest sens, sunt relevante următoarele norme penale:[2]

- art.158 alin.(4) lit.b): Traficul de organe, ţesuturi şi celule umane „soldat cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, cu decesul persoanei sau sinuciderea acesteia” (pasibil de o pedeapsă cu închisoare de la 10 la 20 ani);

- art.165 alin.(3) lit.b): Traficul de fiinţe umane „soldat cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau cu o boală psihică a persoanei, cu decesul ori sinuciderea acesteia” (pasibil de o pedeapsă cu închisoare de la 10 la 20 ani);

- art.1661 alin.(2) lit.g): Tratamentul inuman sau degradant „care din imprudenţă a cauzat decesul persoanei sau sinuciderea acesteia” (pasibilă de închisoare de la 3 la 8 ani);

- art.1661 alin.(3) lit.g): Tortura „care din imprudenţă a cauzat decesul persoanei sau sinuciderea acesteia” (faptă pasibilă de o pedeapsă cu închisoare de la 8 la 15 ani);

- art.176 alin.(3): Încălcarea egalităţii în drepturi a cetăţenilor „care a provocat din imprudenţă decesul persoanei ori sinuciderea acesteia” (pasibilă de închisoare de la 2 la 6 ani);

- art.2011 alin.(3) lit.b): Violenţa în familie „care a determinat la sinucidere sau la tentativă de sinucidere” (faptă pasibilă de o pedeapsă cu închisoare de la 6 la 12 ani);

- art.206 alin.(3) lit.e): Traficul de copii „soldat cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau cu o boală psihică a copilului, cu decesul sau sinuciderea acestuia” (faptă pasibilă de o pedeapsă cu închisoare de la 15 la 20 ani).

La momentul actual, autorităţile au înregistrat o creştere a cauzelor penale pornite pe indicii prevăzute de art.150 din CP al RM – Determinarea la suicid.[3] Astfel, dacă în anul 2013 au fost pornite 8 cauze penale în care victime au fost minori, atunci în anul 2016 a fost deschisă urmărirea penală în 25 cauze penale, dintre care 11 victime minore şi 14 mature[4]. Cu toate acestea totuşi, constatăm că în raport cu numărul total de decese cauzate prin suicid iniţierea de cauze penale în asemenea situaţii este totuşi modestă. Potrivit specialiştilor, cauza constă în carenţele ce caracterizează reglementarea penală în materie. Acest lucru în mare parte a fost confirmat de realitatea socială, care în ultimul timp, a fost bulversată practic de agravarea fenomenului suicidar în rîndurile copiilor şi adolescenţilor prin răspîndirea jocului online, malefic,îngrozitor  numit „balena albastră”(„blue whale” sau „синий кит”).

Pe lîngă efectul direct înregistrat – cauzele de suicid şi tentativele de suicid, acest fenomen a scos la iveală şi imperfecţiunea legii penale. Cea mai gravă carenţă în acest sens ţine de lipsa incriminării determinării la sinucidere „prin intermediul comunicaţiilor electronice”, ceea ce presupune că la moment determinarea la sinucidere prin intermediul jocului „balena albastră” (sau oricare altul cu caracter online) nu este pasibilă de răspundere penală.

Această  insuficienţă a normei penale, precum şi altele se propun a fi remediate de către autorităţi prin intermediul unui Proiect de lege cu privire la modificarea Codului Penal[5], axat în special pe: excluderea din descrierea infracţiunii a modalităţilor de comitere a acesteia; includerea unei noi modalităţi de comitere a infracţiunii („prin intermediul comunicaţiilor electronice”); extinderea laturii obiective a infracţiunii, prin incriminarea înlesnirii sinuciderii; diferenţierea răspunderii făptaşului în funcţie de vîrsta victimei (minor cu vîrsta cuprinsă între 14-18 ani şi minor în vîrstă de pînă la 14 ani); incriminarea faptei de determinare la sinucidere săvîrşită asupra a două sau mai multe persoane; excluderea circumstanţei agravante de determinare la sinucidere sau la tentativă de sinucidere săvîrşită prin comportare plină de cruzime.

Privite în ansamblu, aceste propuneri de modificare a normei penale ce incriminează „determinarea la sinucidere” sunt binevenite, întrucît pun accentul atît pe extinderea cercului de fapte care ar cădea sub incidenţa acestei norme, instituie unele circumstanţe agravante foarte importante pentru protecţia, mai ales, a copiilor (diferenţiind răspunderea făptaşului în funcţie de vîrsta victimei) şi prevenirea victimizării colective, cît şi agravează substanţial pedeapsa penală pentru fapta de determinare la sinucidere sau la tentativă de sinucidere, precum şi de înlesnire a sinuciderii unei persoane.

Astfel, în anul 2017, Ministerul Afacerilor Interne a înaintat Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Codului Penal al Republicii Moldova.[6] În motivarea deciziei sale, Ministerul Afacerilor Interne spune că în art. 150 din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18.04.2002 este incriminată fapta de determinare la sinucidere. Necesitatea modificării normei vizate, se impune pentru a corespunde necesităţilor societăţii, în pofida faptului că datorită evoluţiei şi diversificării modalităţilor de comitere a faptei de determinare la sinucidere, în forma actuală, norma este imperfectă şi nu cuprinde toate faptele. Legiuitorul moldav, în art. 150 a prevăzut posibilitatea comiterii faptei de determinare la sinucidere prin prisma a patru modalităţi alternative (persecutare, clevetire, jignire sau înjosire sistematică a demnităţii victimei). Practica demonstrează că fapta nominalizată se poate comite şi prin alte modalităţi decît cele normative, care nu sunt sancţionate, deoarece în conformitate cu art. 6 alin. (2) Cod penal, răspunderii penale şi pedepsei penale este supusă numai persoana care a săvîrşit cu intenţie sau din imprudenţă o faptă prevăzută de legea penală. Particularizat, pentru ca o faptă să fie calificată drep determinare la sinucidere, aceasta trebuie să fie prevăzută în componenţa de infracţiune de la art. 150 Cod penal.

Astfel:

·                   drept noutate în redactarea art. 150, se optează pentru extinderea laturii obiective a infracţiunii, prin incriminarea şi a faptei de înlesnire a sinuciderii. Explicaţia este una simplă. Acţiunea de înlesnire a sinuciderii, reprezintă orice acţiune de sprijinire a subiectului pasiv (adică a victimei) în realizarea hotărîrii sale de a se sinucide. În ipoteza înlesnirii, subiectul pasiv s-a determinat singur sau a fost determinat de a comite sinuciderea. Înlesnirea constă din acte de simplu ajutor (oferirea mijloacelor proprii pentru realizarea intenţiei, înlăturarea piedicilor, acordarea de sfaturi, procurarea de mijloace etc.).

·                   Un alt aspect ex-novo, este diferenţierea răspunderii făptaşului, pentru determinarea la sinucidere sau la tentativă de sinucidere a unui minor în vîrstă de pînă la 14 ani şi a unui minor cu vîrsta cuprinsă între 14-18 ani. Aceasta, avînd ca bază criteriul vîrstei şi discernămîntul. Datorită cărora, în art. 21 Cod penal a fost stabilit că vîrsta răspunderii penale este de 16 ani, iar ca excepţie pentru minorii cu vîrsta de la 14 la 16 ani este prevăzută răspunderea doar pentru o listă exhaustivă de infracţiuni, a căror grad şi caracter prejudiciabil se prezumă a fi perceput de ei.

·                   La alin. (2) lit. c) art. 150, se completează cu circumstanţa agravantă ,,prin intermediul comunicaţiilor electronice”. În conformitate cu Legea comunicaţiilor electronice nr. 241 din 15.11.2007[7], prin reţea de comunicaţii electronice, se înţeleg sisteme de transmisie şi, după caz, echipamente de comutare sau rutare, precum şi alte resurse care permit transmiterea semnalelor prin suport fizic, electromagnetic sau prin orice alte mijloace, incluzînd reţele de comunicaţii prin satelit, reţele fixe (cu comutare de circuite sau comutare de pachete, inclusiv Internet) şi reţele mobile terestre, reţele de transport al energiei electrice, în cazul în care acestea sînt utilizate şi pentru transmiterea semnalelor, reţele utilizate pentru difuzarea programelor audiovizuale, reţele de televiziune prin cablu, indiferent de tipul informaţiei transmise. Necesitatea evidenţierii acestei modalităţi, se validează prin eficacitatea maximă de realizare a scopului infracţional urmărit de făptuitor, precum şi creşterea numărul cazurilor de determinare la sinucidere prin intermediul comunicaţiilor electronice. Numai pe parcursul lunilor ianuarie, februarie şi martie 2017, de către subdiviziunile teritoriale ale poliţiei cu antrenarea specialiştilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Informatice al Inspectoratului naţional de investigaţie al Inspectoratului General al Poliţiei, ca rezultat al sesizărilor, autosesizărilor în cadrul verificării persoanelor aflate în situaţii de risc, a localurilor de internet-cafe, a locurilor periculoase, a monitorizării reţelelor de socializare şi informaţiilor, au fost identificaţi 47 de profile ale persoanelor din Republica Moldova (27 fete şi 20 băieţi), cu hashtag-uri plasate din categoria ,,сини кит”, care este un joc, caracterizat prin realizarea de către jucător sub ghidarea curatorului a unor însărcinări, ele fiind 50 la număr, care în final urmăresc sinuciderea jucătorului. Dintre aceste persoane, 5 participanţi activi la joc (4 fete şi 1 băiat cu vîrsta cuprinsă între 13 şi 17 ani).

Astfel, autorii proiectului susţin că redactarea într-o nouă formulă şi invocarea elementelor de noutate în art. 150 Cod penal, nu contravine reglementărilor corespondente ale legislaţiei comunitare. Mai mult ca atît, aceasta vine să completeze acel gol existent pînă la momentul de faţă, şi asigură implementarea unor norme oportune, prezentînd, de altfel, şi o deosebită importanţă practică, motive din care considerăm necesară promovarea acestuia.

În concluzie, subliniem că suicidul este o problemă complexă şi, prin urmare, eforturile de prevenire a sinuciderii necesită o coordonare şi colaborare între mai multe sectoare ale societăţii, cum ar fi: sănătatea, educaţia, munca, agricultura, justiţia, dreptul, politica şi mass-media. Pentru coordonarea tuturor eforturilor şi canalizarea lor spre o prevenire eficientă a suicidului este nevoie de un Program naţional de prevenire a suicidului, care să integreze toate măsurile luate în acest scop şi să contureze, în general, politica statului în domeniu.

Un loc important în cadrul acestei politici trebuie să revină incriminării faptei de determinare la sinucidere, într-o formulă care să cuprindă practic toate formele posibile de comitere a acesteia. În cele din urmă (dar nu ultimă ca importanţă), o atenţie distinctă trebuie acordată însăşi procesului de investigare a unor asemenea cazuri, care trebuie să permită o cercetare efectivă şi constatarea tuturor circumstanţelor care confirmă fie comiterea unei infracţiuni, fie a unui act autodistructiv.



[1] Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 167 din 09.07.2010. Monitorul Oficial nr.155-158/551 din 03.09.2010

[2] Iacub I., Nacu V. Suicidul şi determinarea la suicid. În: Legea şi viaţa, 2017, nr.6, p. 45

[3] Iacub I., Nacu V. Suicidul şi determinarea la suicid. În: Legea şi viaţa, 2017, nr.6, p. 45

[4] Nota informativă la Proiectul de Hotărîre privind crearea unei Comisii speciale pentru elaborarea pachetului de modificări legislative în domeniul prevenirii suicidului. Iniţiativă înregistrată la Biroul Permanent al Parlamentului Republicii Moldova de către deputatul VI. Odnostalco la 20 martie 2017. [resurs electronic]: www.parliament.md/LegislationDocument.aspx?Id...6a9e... (accesat la 04.10.2018)

[5] Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului penal al Republicii Moldova. [resurs electronic]: http://particip.gov.md/public/documente/119/ro_4058_Proiectul.pdf (accesat la 10.10.2018)

[6] Notă informativă cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea și completarea Codului penal al Republicii Moldova. http://particip.gov.md/public/documente/119/anexe/ro_4058_Nota-informativa-ajustata.pdf (vizitat 03.10.2018)

[7] Legea comunicaţiilor electronice nr. 241-XVI din 15.11.2007. Republicat: Monitorul Oficial nr.399-410/679 din 17.11.2017

Back to top